Nr. 1, 12 iunie
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Manifestul infolosofiei

de Angel PROOROCU, Freelancer

 

     Calculatorul și Internetul. La început a fost calculatorul. Calculatorul nu putea să traiască singur. De fapt aici e problema, că el așa de capul lui ar fi putut. El era baza. Calculatoarele au fost învațate, obligate să-și vorbească și așa a apărut oarecum Internetul. Care s-a dovedit mai bazat ca baza.
Dacă notăm M mulțimea mamiferelor și alegem x aparținând lui M, astfel încât x să stea în două picioare, să se logheze și să consume, se demonstrează imediat că x ăsta suntem chiar noi, marii meseriași, stăpânii rețelelor. Internetul ăsta crește rău de tot. La început creștea științific. Apoi, mai puțin științific. Apoi, chiar haotic.
O groază de eroi necunoscuți au contribuit, s-au jertfit și într-un final au reușit.. Nici acum nu știm care a fost prima femeie și primul bărbat goi pe Internet, cine i-a văzut și dacă ei chiar au vrut sau au ajuns acolo pe nașpa. Nu știm nici cine a agățat primu' prin cablu, cu toate că, sincer, asta nici nu cred că vrea să știe cineva. Cine a inventat chatul, blogul, globul de crystal și primul site cu bârfe? Nu știm, ăsta e folclor. Ce e important e că treaba asta cu calculatoare și Internetul am făcut-o așa la grămadă, cu mânuța noastră, într-o harababură care totuși reflectă pe undeva ceva. Ce reflectă? Am putea să vedem cum stă treaba cu tehnologia informației, cam ce face cu noi, din noi, pentru noi, fără noi și mai ales ce am făcut noi din ea. O să aruncăm o privire și la alții, dar și în ograda noastră, la ce s-a facut și ce mai e de făcut.
În informatică totul e pe bani. Ceea ce ne duce cu gândul și la filosofie. Unde, dacă nu e pe bani, calculatorul se alungește și ia formă de supozitor. Trebuie să strângi nițel din fund ca să-l iei. Dar merită. E un instrument bun în viață. Și unealtă, și oglindă. Dă-mi logurile cu tot ce ai facut pe Internet și hardul tău, și... s-ar putea să ai regrete.
Vorbind de regrete, ajungem în sfârșit la ce vroiam să spun de la început. Infolozofia va avea dacă nu sens, măcar formă, cu două teme la fiecare examen, cu excepția cursului introductiv. Data viitoare vom vorbi mai intâi despre vinovăție și tehnologia informației, apoi despre angoasă și cum ne recunosc calculatoarele. Vom vedea dacă avem de ce să fim fericiți că încă nu pot să te arate cu degetul pe stradă și să zică 'știu ce-ai facut aseară'.

 

comenteaza acest articol pe Forum

 


Alte articole de același autor:

Poezie (Luni nr. 4)

 

  Index Contact Numere anterioare Despre revista  
      Copyright FILOS © 2006   Toate drepturile rezervate    |    Webdesign by Lavinia